penjing/saikei peisaj ligustrum chinensis (incercare sper reusita!)

Cu idea realizarii unei lucrari in genul celei ce urmeaza, cochetam de multa vreme, insa nu m-am apucat sa o pun si in practica. O data cu importul de bonsai pe care l-am facut, am avut la indemana si plante suficiente si oportunitatea de a incerca sa o realizez. Pe fisa de import, ligustrumii apar ca avand peste 8 ani…..
Asa ca un ligustrum, in forma de “S”(stilul se numeste takozukuri si e foarte apreciat de chinezi), care mi-a cazut din mana in timp ce-l udam si i s-a spart vasul, iar el s-a rupt a fost inceputul. Acum parca nu as fi auncat pomisorul, asa ca l-am taiat si ciopartit un pic pe locul rupturii, am mai bagat in el un pic si bormasina cu o freza de lemn si a iesit ceva care arata asa:

Initial, tindeam spre ceva intre moyogi si shakkan. Intre timp, mi-a trecut prin cap ca un penjing sau un peisaj penjing ar fi mai placut ochiului, insa aveam nevoie de un pomisor mai dezvoltat. Mi s-a parut ca pot rezolva problema aceasta, dupa ce am vazut cateva imagini cu ligustrumi dintre care unii, mie mi-au parut fuzionati (al patrulea sigur nu e ligustrum! Cheesy

sau cel de pe http://www.ccabonsai.com.ar/fotos/88-1.jpg, si cum nu am incercat niciodata sa fuzionez ligustrumul, am zis ca nu e rau sa incerc si eu!

Avand in sera la acel moment, inca vreo 300 de ligustrumi, tot in acealasi stil takozukuri ( acea forma de “S”), am ales inca 3 mai saracuti in coroana, i-am mai tuns si i-am “atasat”(dupa ce pe zonele de contact am desfacut scoarta, am pus sphagnum in jurul zonei unde speram sa se faca sudarea) celui initial, in ideea de a-i contopi/fuziona sperand sa ma ajute mult evolutia radacinilor acestei specii, obtinand in felul asta o alipire rezonabila(speram eu!) si o gramada de radacini aeriene precum si ceva radacini la vedere pe sol... In ideea asta am pus pe zona de imbinare mult compost(turba +nisip), amestecat cu muschi spagnum. Mai mizam si pe ingrosarea trunchiurilor, avand in vedere ca noul vas in care am pus ansamblul de pomisori, era si mai adanc si mai intins....Aveam de gand ca sa ramana totul legat pana anul urmator, asteptand ca in curand sa iasa si lastari, viitoare ramuri, din mugurii formati pe tulpina!
Tot "asamblul" a ajuns la 23 cm. inaltime de la 14,5cm cat era doar acel trunchiulet. L-am pus intr-un loc unde avea soare doar de la ora 17,30-18 pana la apus, soare indirect( intrucat am considerat ca o placa de geam l-ar mai proteja un pic de eventualul soare prea puternic si nu as fi vrut sa i se usuce frunzele), i-am dat o singura data si un pahar mare de 400mg. cu 1/2apa si 1/2 bere si am asteptat ! Intre timp, a dat si o radacina aeriana mai puternica si am zis s-o stimulez un pic, asa ca i-am pus un pahar cu apa ca sa poata sa se indrepte intr-o directie care mi s-a parut mie mai naturala:

A fost si prima defoliere:

,

apoi au aparut noile frunzulite, asa ca am zis eu, ca o sa astept sa "se imbrace":

!

Intre timp, l-am udat abundent, 1 data pe zi, dimineata devreme inainte sa rasara soarele, iar la doua-trei zile seara, dupa apusul soarelui, il udam prin pulverizare pe tulpini si frunze, i-am mai ciupit si varfurile un pic, i-am pus de doua ori si solutie de REVITAL pentru a fi sigur ca radacinile se vor pastra viguroase si vor deveni mai puternice; incet-incet i-am mai curatat din bandaj – in sensul ca i-am mai redus zona legata, incercand sa fortez radacinile sa se adanceasca mai mult in sol si sperand sa se mai ingroase ceva.
Dupa 3 saptamani de cand am “ansamblat” pomisorii pentru fuzionare, mi-am amintit ca la ficusi pentru a stimula aparitia radacinilor aeriene in cazul fuziunii, se “bandajeaza” zona in folie de plastic si am crezut ca e bine sa incerc si pe ligustrum. Asa ca am dat jos muschiul spagnum si compostul acela care l-am pus pe zona de imbinare, am spalat locul cu jet usor de apa si am infasurat tot trunchiul in folie de plastic. Am fost placut impresionat sa vad ca pomisorii au facut extrem de multe radacinute in zona bandajata, asa ca am luat un betisor, am orientat radacinile in jurul trunchiuletelor si le-am rasfirat pe pamant asa cum am crezut eu ca ar fi bine sa se dezvolte radacinile; le-am legat in folie de plastic si la baza am adunat pamantul, pentru ca radacinile care inca nu au crescut pana in pamant sa poata ajunge la sol si sa se dezvolte:

Pentru a pastra o temperatura constanta la baza trunchiului cu scopul “lungirii” si dezvoltarii radacinilor de acolo, precum si a pastrarii unei umezeli constante, am imbracat(peste folia de plastic pusa deja) baza trunchiului in folie alimentara de aluminiu; am ridicat pamantul peste marginea foliei de aluminiu si am format un sant in jurul plantei, cam la 10cm de baza trunchiului si de aproximativ 10 cm adancime, fiind convins ca atunci cand il ud, apa fiind pusa in acel sant, va face radacinile din sol sa se “intinda” catre laterala, dezvoltandu-le astfel pe orizontala:

.

Unii vor spune ca am fortat nota cu ce i-am /le-am facut plantutei/plantutelor, insa eu sunt de parere ca un stress constant si pe o perioada lunga de timp face mult mai mult rau plantei decat un stres mai puternic si de scurta durata, planta putand sa se recupereze apoi mult mai bine.

Deci, am zis ca intr-un timp scurt am stresat destul planta, asa ca i-am ales un loc bun pentru ea (zic eu) si am lasat-o sa se dezvolte mai departe, doar udand-o, din cand in cand ciupind-o si orientandu-i ramurile atunci cand am considerat necesar.
Din acest moment, m-am hotarat sa-mi concentrez atentia doar pe foliaj si fuziune, urmand si o oarecum lunga perioada de relas efectiv pentru planta, mai ales ca urma in scurt timp sa plec pentru 2 luni din localitate, urmand ca planta in aceasta perioada sa fie doar udata!
Dupa o luna de zile de la ultima interventie, planta arata asa:

.
Si dupa inca doua saptamani, arata asa:

, urmand o perioada de ciupire si udare cu cate o cana de apa pe zi, dimineata.

Intre timp, am inceput sa fac o platforma dupa cum am crezut eu de cuviinta si conform ideii mele despre cum ar trebui sa arate ca sa pot transplanta bonsaiul din vasul in care se afla, pe platforma.
Am facut rost si de o bucata de oglinda care ma gandeam eu ca ar putea imita apa, un vas de plastic suficient de adanc si de mare dupa parerea mea si cu ceva ciment si m-am apucat sa fac platforma efectiva, pe care aveam sa montez atat bucata de oglinda, cat si plantele si ceva pietre:

Am folosit un spray cu lac icolor cu care am dat pe sticla oglinzii si am presarat imediat nisip fin (inainte sa se usuce lacul) si apoi am mai dat o mana de lac peste nisip si am facut ceva ce am vrut sa fie malul (la baza stancilor din drepata platformei), am lipit niste pietricele de diferite dimensiuni ca sa dea oarecum adancime peisajului, am mai dat si cu ceva vopsea peste ciment ca sa imite piatra, am dat cu otet si un pic de apa pe locurile unde urmau sa se puna solul si muschiul si plantutele mici(in locul dintre stancile din drepta platformei), urmand sa replantez pomisorul, din vasul lui, la noul sau loc, dupa ce cu un smirghel am matuit vasul de plastic.
M-am mai folosit de vopsea la a o pulverize in partea din spate a peisajului, in incercare de a da adancime si a face ca oglinda aceea sa semene cat mai mult cu apa.

Iar pomisorul, intre timp, dupa inca o defoliere, arata asa: